amori latine,amoruri cretine si amoruri dragobetenesciene
trecut-a domnul dragobete pe la noi.ne-a vizitat, a trecut mai neobservat si ne-a usurat de unele bunuri in stilul sau inconfundabil, vorba olteanului mereu charismatic si spiritual” fuse,fuse si se duse”. agitat ca dopul din damigeana bunicii si pus in umbra de rautaciosul sau var vitreg ,valentin, care nu se multumeste doar sa-i fure clientela dar l-a si batjocorit lasandu-l in ploaie,in marele gol,cu feselu bucale descoperite in miezul lui faurar. dragul de dragobete starnind pieta catorva amorezi amatori ai cantului in balcon s-a ridicat, si-a scuturat trupul uscativ si,incercand cu fala romaneasca cu care a fost creat sa-i tina piept pieptului de chipandalle al valentinului…
ideea,necusuta cu ata roz-bombon biodegradabila e urmatoarea…apai sufletelu-mi e sufocat si schinjuit deatatea amoruri cretine sarbatorind cu fast si cu o extrema abjectie o sarbatoare initial comerciala,inventata pt buzunarele ascutite ale unor baieti pana la urma destepti. acest valentin chipendellenian secatuieste vlaga din mine cu o putere izvorata din analele telenovelistice hilaree…nu mai pooot cu valentin si iubiri latine si cretine..
in vremea asta flusturaticul dragobet,agonizeaza..intru-un sant de pe DN1..amorurile dragobetenesciene sunt din ce in ce mai lesinate. flacaii si cosanzenele metamorfozate in juliete bogate si nobile ca-i mai trendy, fac naveta catre valentin..in timp ce toata luna lui faurar indragostit ,intrebarea euforica”ce-ai primit de valentin?”

imi place cum le scrii:>