drumurile noastre toate

Deschid ochii doar pe jumatate.Buclele mele de culoarea cafelei proaspat macinate inm leagana in acorduri dulci fruntea.Piciorele sunt impleticite in valul de caldura emigranta ce se perinda prin camera.Incerc sa intind o mana dar cerasaful o incolaceste…

nu stiu cat e ceasul si probabil ca nici nu vreau sa stiu…cred ca e aruncat undeva intr-un colt obscur al camerei,sub o multime de tasaturi ale paianjenilor..

Afara,peisajul e drogat de soarele puternic..

“-Hai,nu esti inca gata?Trebuie sa plecam”

Cred ca ma astepta de mult.Oricum ma intelegea.Era cred ca singura persoana,fara sa spun nimic,fara sa arat,cand lumea era prea mare si prea complicata pt mine..era acolo..

M-am multumit sa afisez un zambet lenes si egoist.Fata mea era la dieta dupa abundentza de rasete din ziua precedenta.

Am plecat sa terminam inca un capitol din povestea nascocita de noi,fara sa uit -mi iau bomboanele,in caz ca ma plIctiseam pe drum si gentutza alba,de care nu ma despart niciodata.

Drumul era acelasi,dar niciodata n-am stiut sa-l descriu.nici nu cred ca mai trebuie..

Si mai stiu ca o bucla care capatase reflexe sangerii imi impingea urechea,imi timp ce mancam o bomboana.Si aerul era atat de fierbinte incat ne  boicota planurile.Ajungeam la rau,incercand,in naivitatea noastra(sau doar a mea) sa reusim sa pringem un curent de mana..Asta sa intamplat IERI.

AZI ma trezesc din nou.cearsaful e rece,egoist. 2 bucle din ce in ce mai plate imi incatuseaza iar fata.Ceasul e reparat si incepe sa tipe haotic.Aerul e deva prea otravit.Ies afara fara a-mi uita bomboanele pt drum,in caz ca ma plictisesc si gentutza alba de care nu ma despart niciodata.

Si ies afara….dar ma pierd printre masini si fum..intr-un spatiu virtual ,gol.

Pe drumul acela nu am mai fost..nici nu mai stiu unde este…

~ de chokko pe iulie 28, 2008.